Premierul Victor Ponta spune că Guvernul va finanța o comisie internațională de experți care să prezinte un punct de vedere privind modul cum se prezintă Ansamblul Monumental Calea Eroilor după restaurarea Porții Sărutului, proiectantul susținând că opera a devenit galbenă după spălarea sub presiune
Ponta a participat, sâmbătă, la Târgu Jiu, pentru circa o oră, la un simpozion organizat de autoritățile locale cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor, realizat de Constantin Brâncuși, ocazie cu care a vizitat și Poarta Sărutului, parte a ansamblului respectiv, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Mă așteptam să o găsesc dărâmată, după ce am văzut la RTV! Mă gândeam că pică!”, a spus premierul, acesta având o discuție față în față cu șeful Institutului Național al Patrimoniului, Alexandru Moraru, fiind prezent și primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, dar și secretarul de stat din Ministerul Culturii, Radu Moroianu.
„Eu le știu pe toate astea de aici, ne știm atât de bine, că suntem acasă aici. O să facem o comisie, o plătește Guvernul, făcută din profesori, din România, din Franța, găsim niște specialiști care or să vină și o să vadă. Dacă e cineva care a greșit că a făcut fără autorizații sau nu a făcut bine sigur că îi tragem la răspundere, dar, dacă nu a greșit nimeni, hai să nu mai facem scandal dacă nu e adevărat”, a spus Ponta în timpul discuțiilor.
Premierul a menționat că dorește experți în comisia respectivă care să nu fie angajați ai Ministerului Culturii, precizând că dorește o opinie cât mai obiectivă din partea acestora.
„Deci eu așa fac, plătesc eu niște experți independenți, care bănuiesc eu că după aia o să-i certați și pe ăia, indiferent ce or să spună. Eu o să am încredere în cei independenți. A greșit cineva plătește, nu a greșit nimeni, nu mai facem scandal la anul și facem și Coloana la anul!”, a spus Ponta.
„Plătim noi de la Guvern o comisie independentă, nu din România, ca să nu ziceți că ține cu Ministerul sau cu ceilalți. O să vină încoace, o să evalueze și dacă s-a făcut prost luăm toți banii înapoi, dacă s-a făcut bine, s-a făcut bine. Altă soluție nu am, că așa nu suntem specialiști și să ne dăm noi cu părerea…sincer, nu suntem specialiști”, a mai declarat Victor Ponta.
Alexandru Moraru, șeful Institutului Național al Patrimoniului, finanțatorul lucrărilor de restaurare a Porții Sărutului, i-a prezentat lui Ponta procesul-verbal de recepție finală a lucrărilor respective, proces pe care însă proiectantul Dorin Dănilă a declarat, joi, că nu-l va semna întrucât nu este de acord cu modul în care s-a făcut restaurarea și cu felul în care arată în prezent opera lui Brâncuși.
Moraru a precizat, după plecarea premierului Ponta de la Poarta Sărutului, că scandalul în jurul restaurării acestei opere a fost declanșat de către proiectantul Dorin Dănilă întrucât acesta dorește să își adjudece și alte lucrări de acest gen, prețurile solicitate de el fiind foarte mari, INP pregătindu-se să finanțeze în 2014 o restaurare parțială a Coloanei fără Sfârșit, câteva module ale operei fiind vizate de restaurarea respectivă.
„Acolo unde nu i s-au dat sumele cerute de dumnealui, exagerate în mod vădit, a calomniat. I-am spus prim-ministrului, înainte de a veni aici, că pun demisia mea, pun în joc funcția mea. Nu am de ce să mă tem. Nu s-a dat cu niciun turbo jet. Acel chit de pe operă se vede mai pregnant acum pentru că au fost spălările, dar el e din 2003 acolo”, a precizat Moraru.
Acesta a menționat că lucrările au fost supravegheate de doi diriginți de șantier tocmai pentru că Institutul Național al Patrimoniului se aștepta la un astfel de scandal.
„Spune la toată lumea că e el singurul abilitat să facă astfel de reabilitări. Minciuni, pentru că orice firmă care face restaurări în piatră poate face asemenea lucrări. Am avut acum cereri de ofertă de la cinci companii, rețineți, cinci companii. Firma care a lucrat aici a dat un deviz mai mic decât suma alocată, iar omul acesta a dus primul deviz la 860.000 de lei, știind că primul-ministru și INP au alocat de la începutul anului 371.000 de lei. Sunt minciuni și că nu au fost implicați specialiștii aici. Nu mai dați crezare acestui om pe care Institutului Național al Patrimoniului îl va acționa în judecată în una două săptămâni”, a spus Moraru.
Șeful INP a precizat și că se va implica personal într-un demers ce vizează retragerea atestatului pe care „acest domn” l-a obținut de la Comisia Națională care dă atestatele pentru specialiștii în lucrări de restaurare. Moraru a menționat că lucrările de restaurare s-au făcut cu respectarea procedurilor și a proiectului de restaurare, culoarea gălbuie a operei fiind dată de faptul că materialul din care este realizată aceasta, travertinul, a fost curățat de praf.
„Nu s-a folosit niciun turbo-jet, acele imagini care v-au fost arătate au fost făcute în iunie. Acela se cheamă hidrogomaj, realizat de o firmă ce avea toate avizele. Procedeul respectiv se face în toată Europa. Cum vă puteți închipui că un monument inaugurat acum 75 de ani, peste care a trecut fenomenul de îngheț-dezgheț, soare, căldură, se poate deteriora de la un jet de apă? E o minciună sfruntată a unui om care nu a reușit să-și atribuie pe nedrept o lucrare finanțată din bani publici!”, a mai spus Moraru.
Șeful INP a declarat și că Poarta Sărutului trebuia restaurată anul acesta, iar Coloana fără Sfârșit în cursul lui 2014 pentru a arăta comisiei UNESCO faptul că România are grijă și se preocupă de operele pentru care solicită oficial includerea acestora în patrimoniul UNESCO.
Primarul Florin Cârciumaru și secretarul de stat din Ministerul Culturii, Radu Boroianu, au semnat oficial, sâmbătă, scrisoarea prin care autoritățile locale și Guvernul României solicită includerea operelor lui Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO.
La ceremonia respectivă a fost prezent și ambasadorul Franței la București, Philippe Gustin, care a mai vizitat operele brâncușiene de la Târgu Jiu de câteva ori în trecut, el declarându-se un susținător al proiectului de includere a acestora în patrimoniul UNESCO.
„România și Franța susțin includerea complexului monumental de la Târgu Jiu în lista patrimoniului mondial UNESCO. Sper, de asemenea, că vom putea onora împreună opera lui Brâncuși prin organizarea, în curând, a unui eveniment cultural în ambele noastre țări”, a precizat ambasadorul în cuvântul pe care l-a adresat participanților la simpozionul dedicat împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor.
Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porții Sărutului, a acuzat Institutul Național al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuși, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.
Dănilă s-a aflat, joi, la Târgu-Jiu, după ce a aflat că lucrările de restaurare a operei sunt finalizate, el susținând că nici măcar nu fusese anunțat, în calitate de proiectant general al lucrărilor, că acestea au început.
El a menționat că joi trebuia semnată recepția finală a lucrărilor de restaurare, lucru cu care nu a fost de acord, nefiind informat la timp despre derularea proiectului.
Dorin Dănilă a spus că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.
„Spălarea Porții Sărutului e o aberație. Tot fierul din piatră a ieșit la suprafață. Legea 462, cea a Patrimoniului, spune că cine lucrează fără avize e caz penal. Nu există nici un proiect în care să se poată spune că se poate spăla cu pompa sub presiune. Nu există așa ceva. De asta Poarta e galbenă. Apa sub presiune a dizolvat sărurile din fier și Poarta a devenit galbenă”, a mai spus Dănilă.
Ulterior, Institutul Național al Patrimoniului a anunțat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, și a respins ferm încercarea de calomniere a instituției de către acesta.
Institutul Național al Patrimoniului a recepționat, joi, lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică și piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. Oficializarea recepției lucrărilor a avut loc, sâmbătă, în prezența premierului Victor Ponta și a Ambasadorului Franței la București, în cadrul Simpozionului „Calea Eroilor la 75 de ani”.
INP este principala instituție care a gestionat și finanțat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituției.
În vederea realizării proiectului de restaurare și conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operațiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolații bituminoase, curățarea pietrei, biocidare și hidrofugare.
Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă și finanțată de comunitatea locală.
Lucrările de restaurare a Porții Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.
Pe de altă parte, primarul din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a spus că Dorin Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanții INP, el solicitând ca reprezentanți ai institutului, dar și de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgență la Târgu-Jiu pentru a analiza situația creată.
Ansamblul Constantin Brâncuși cinstește moartea eroică, dar în același timp aduce un elogiu vieții nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soția primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.
Constantin Brâncuși (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții majore la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.